Îngrijirea bontului ombilical al nou-născutului

Bontul ombilical este reprezentat de acea portiune din cordonul ombilicalpensat si sectionat la nastere, aflata la nivelul peretelui abdominal si care, în urma detasarii sale, formeaza plaga ombilicala cicatrizata (buricul). Cordonul ombilical contine 2 artere si o vena, înconjurate de gelatina Wharton si acoperite de amnios si care au rolul de a face transferul între mama şi bebelus a substantelor nutritive si oxigen, dar si a produsilor de catabolism dinspre fat spre mama.

Înca din primele momente dupa nasterea bebelusului se acorda o mare atentie îngrijirilor cordonului ombilical, apoi bontului ombilical. Daca starea bebelusului permite, cordonul ombilical se va pastra intact pentru cel putin 3 minute sau pâna la disparitia pulsului ombilical cu scopul de a permite transferul unei cantitati mari de sânge placentar spre bebelus, necesara profilaxiei anemiei copilului pâna la 1 an. Dupa pensarea cordonului ombilical, se întrerupe circulatia între bebelus si placenta, procedura nedureroasa, urmata de sectionarea acestuia între 2 pense. La o distanta de 2-5 cm de peretele abdominal se aplica o clema ombilicala se îndeparteaza surplusul de cordon si se verifica daca vasele de sânge sunt obstruate. Se badijoneaza bontul ombilical cu comprese sterile îmbibate cu alcool alb.

Zilnic în spital, dupa baia generala a bebelusului sanatos si cu consimtamântul vostru se face toaleta bontului ombilical: mâinile se spala înainte cu apa si sapun, se usuca zona ombilicala cu comprese sterile prin tamponare usoara, se sterge bontul ombilical cu comprese sterile îmbibate cu alcool alb, de preferat Betadinei, care este un preparat iodat cu un potential alergenic crescut, se aplica “profilactic” Baneocin pudra, un antibiotic cu actiune locala, practica intrata în rutina îngrijirilor din maternitati, dar nesustinuta de evidente practice care sa ateste ca folosirea substantelor antiseptice si antibiotice aduc avantaje în plus fata de pastrarea bontului ombilical curat si uscat, ba chiar întârzie detaşarea bontului ombilical pâna la 15-20 de zile, uneori si mai mult.

---

Când cade bontul ombilical (buricul)?

Odata cu pensarea si taierea cordonului ombilical începe procesul de mumificare (uscare, întarire, înnegrire, zbârcire) a bontului în urma gangrenei uscate produsa de flora nepatogena, “contaminarea” bontului facându-se prin contact piele la piele cu mama si prin parcurgerea canalului de nastere. Actiunea florei este favorizata de expunerea la aer. În jurul zilei a 5-a apare o zona de separare între bont si peretele abdominal, uneori însotita de câteva picaturi de sânge, detasarea completa având loc în zilele7-10, vasele ramânând patente pentru înca 3 saptamâni, de aici si marea atentie ce se acorda în continuare plagii ombilicale, pentru ca riscul infectios este înca prezent.

---

Îngrijirea bontului ombilical al nou-nascutului în maternitate

În spital, îngrijirea bontului ombilical al nou-nascutului bolnav sau prematur are câteva particularitati: în primele zile se pot folosi substante antiseptice, bontul ombilical uscat se lasa liber la aer, se recomanda practicarea unei fecvente scazute a toaletei bontului din cauza riscului crescut de infectii nosocomiale prin îngrijiri invazive si din cauza sistemului imunitar deficitar.

---

Îngrijirea bontului ombilical al nou-nascutului acasa

La domiciliu, în cazul nou-nascutului sanatos se recomanda îngrijirea bontului/ plagii ombilicale de tip OPEN UMBILICAL CORD CARE/ îngrijire deschisa, cea mai sigura si avantajoasa: se spala mâinile cu apa si sapun înainte, se sterge zona ombilicala cu comprese sterile îmbibate cu apa distilata daca exista reziduuri de urina/ fecale, se usuca bine bontul ombilical prin tamponare delicata cu comprese sterile (nu se foloseste vata!), se îmbraca bebelusul cu o camasuta larga si un scutec a carui margine sa fie sub zona ombilicala, nu se aplica substanee antiseptice si antibiotice, se exclude folosirea detergentilor sintetici la spalarea lucrurilor copilului, se observa zilnic daca apar semne de infectie locala ce tradeaza modificari ale bontului ombilical si ale tegumentelor periombilicale: secretie ombilicala redusa, filanta, vâscoasa, purulenta, urât mirositoare; edem al tegumentelor periombilicale cu aspect de coaja de portocala, îndurare; roseata a zonei mai mare de 2 cm cu sau fara secretii purulente, cu sau fara sângerare. Semne de infectie generalizata ce pot fi observate sunt: febra, paloare, iritabilitate, refuzul laptelui, dificultatii de respiratie. În caz ca sunt prezente semne de infectie este obligatoriu sa solicitati consultul unui medic de familie/neonatolog/pediatru.

---

Hernia ombilicala la bebelusi

Mici urme de mucoid restante la baza bontului ombilical nu înseamna puroi, dar cresc riscul de infectare. Un bont ombilical umed, lipicios sau gros nu sunt decât varietati fiziologice, nu motive de îngrijorare.

Sunt situatii când dupa detasarea bontului ombilical la distanta de câteva saptamâni si fara prezenta vreunui semn de infectie locala/ generalizata se observa o umflatura: când este acoperita de piele este vorba despre hernie ombilicala, o forma inofensiva de hernie prezenta la 1 din 6 copii care da complicatii extrem de rar. Se accentueaza la plâns, trece de la sine în câteva saptamâni daca diametrul ei este pâna la 1 cm, daca persista la vârsta de 5-6 luni se intervine chirurgical pentru reducerea ei. Daca umflatura acoperita de piele este rosie-vinetie, bebelusul are diaree, varsaturi înseamna ca hernia ombilicala este strangulata si necesita interventie chirurgicala de urgenta. Hernia ombilicala nu se reduce prin aplicarea vreunui banut pe cicatrice, dar daca exista înca vasele deschise, exista un risc foarte crescut de infectie a bontului/ plagii ombilicale, uneori foarte grave.

În cazul unei umflaturi neacoperite de piele, cu urme de sânge uscat, aspect granulos, diagnosticul este de granulom ombilical care se trateaza cu nitrat de argint, o substanţă caustică ce trebuie folosită doar de personalul medical avizat.